﻿TRANSILVANI’A
Anuntiu de abonamentu.
Cu 1 Ianuariu 1888 se incepe cursulu alu XIX-lea alu foiei
"TRANSILVANI’A”, 1-15 decembrie 1887
pe anulu 1888.

       Dupace in siedinti'a II a adunarei generale dela Alb'a-luli'a ţinuta in 9 Augustu 1886 s'a reasumatu conclusulu adunarei generale din Orescia si s'a decisu, cá din 1 Ianuariu 1887 nu numai membrii fundatori si pe viatia, ci si toti membrii ordinari ai asociatiunei transilvane se primésca acésta fóia gratis si franco de portulu postei, asia avemu onóre a face cunoscutu, cà la toti domnii membri ordinari, càti platescu regulatu tax'a de 5 florini v. a. pe anu, se va trimite Transilvani'a gratis pe fie-care anu. 
      Pentru nemembrii pretiulu este 3 fl. v. a. pe anulu intregu. Afara din monarchia 9 franci. Pe creditu nu se dà ; nici se primesce abonamentu pe semestru, ci numai pe anulu intregu.
     Nri singuratici din anii trecuti nu se dau, càci tote-exemplariele remase neabonate s'au legatu in brosiure si ele formédia proprietate a Associatiunei. Din aceste se vendu cu càte 2 fl. 1 exemplariu.
    Din anii 1868 si din 1881 nu se mai afla nici unu exemplariu; din ceilalţi ani se afla.
    Banii de prenumeratiune se trimitu cu mandatu postal de a dreptulu la Comitetulu  Associatiunei transilvane in Sibiiu.
   Pe lànga alte scrieri destinate pentru publicare, se primescu ori-ce anuntiuri bibliografice, cumu si recensiuni sau dari de sama, inca si critice scrise in spiritu obiectivu asupr'a producteloru literarie, scientifice si artistice. 
   Spre a se face de aici espeditiunile càtu mai regulatu, ddnii membrii noi si ddnii prenumeranti sunt rogati, cà pe lànga scrierea càtu mai limpede a numelui, connumelui si localitatiei, se nu'si pregete a pune esactu si post'a din urma, in tóte casurile unde locuintiele nu se afla in cetate sau orasiu bine cunoscutu si frequentatu. 
   Mulţime mare de comune au acelasi nume, càte 4 — 6 pàna la 14 comune totu cu unu nume . De aceea in casuri nenumerate cauta se adaogemu la adressa si comitatulu sau districtulu in care ne aflamu, cá se nu ratacésca adressele dintr'unu comitatu in altulu, din o tiéra in alt'a.
   Mai multe sute de comune au nomenclatur'a loru in càte trei si patru limbi. In casuri de acestea se nu credemu cà espeditorii posteloru cunoscu tóte comunele dupa tóte numele loru, ci trebue se puna insusi abonatulu numele comunei in càte doue limbi si anume in limb'a statului. Din lipsa de adresse esacte mii de scrisori si diarie se intorcu inapoi la post'a de unde s'au trimisu in lumea larga, éra apoi daca nu se iau dela posta, in càteva luni se arde.
